Economistul șef al Raiffeisen Bank ne explică de ce nu avem competitivitate în economia românească.

Gata, s-a terminat, după 30 de ani, cu modelul economic pe care s-a bizuit capitalismul românesc: consumul produselor altora plătit cu bani împrumutati - pur și simplu nu mai funcționează, iar criza bugetară pe care o trăim trântește ușa peste economia neproductivă. Trebuie să deschidem o altă ușă. Pe care?

Ionuț Dumitru - economist-șef al Raiffeisen Bank și consilier onorific al premierului Bolojan explică și ce ni se întâmplă în acest moment de inflexiune, și ce ar trebui să facem ca să schimbăm modelul economic, și cum să evităm așa numita ”capcană a venitului mediu”. Un film de o oră jumătate - filmul în care jucăm cu toții, de la personaje principale, la figuranți: Economia la răscrucea unei schimbări de paradigmă.

Capitole

0:00 Introducere

6:08 INS a anunțat recesiune tehnică. Ce înseamnă și de unde vine?

12:32 De ce gâfâie economia României, deși au fost pompați la greu bani din împrumuturi?

20:31 400.000 de oameni au ieșit din economie. Industria românească e în cădere. Ce se întâmplă?

27:26 În ce direcție ar trebui să se îndrepte economia românească? E modelul bazat pe productivitate o soluție? Cum se iese din capcana venitului mediu?

39:17 Statul acordă stimulente. Care sunt ramurile care ar trebui stimulate țintit pentru a ieși din vechea paradigmă?

52:06 Economia europeană este și ea într-o fază de căutare. Unde vom fi peste 5 ani?

58:52 Trei diferențe importante între economia României și cea a Poloniei, cu care ne comparăm? Avem o structura economică similară. Pe ce au mizat ei?

01:06:12 Cum poate statul român să stimuleze dezvoltarea unor campioni naționali? Și cum poate, apoi, să-i stimuleze să iasă la internaționalizare?

01:12:43 Europa cu doua viteze din punct de vedere economic / PIB-ul să fie peste 1000 de miliarde. Cum va funcționa România în acest scenariu?

01:19:16 Anul 2027 va duce mai departe politicile actualului Guvern? Cum va continua consolidarea fiscală?

Banii personali și viitorul lor (și al nostru): de ce a explodat atât de spectaculos prețul aurului, de ce oamenii care economisesc, investesc, ”trimit bani în viitor” etc au început să evite moneda tipărită și să se orienteze spre altfel de active? De ce iubesc guvernele inflația și până unde pot urca datoriile statelor? Dar datoria globală? Poate avea Europa o piață unică de capital? Cum?

Despre toate acestea, într-o discuție cu Adrian Codirlașu, președintele CFA Society România - sub un titlu (nu chiar atât de) metaforic: fuga de bani și goana după aur.

CAPITOLE

0:00 Introducere

4:51 Prețul aurului, un festival / Are legătură cu inflația?

10:36 De ce fuge lumea de banii tipăriți? / Inflația e încurajată de guverne

16:50 Ce urmărește Trump în economia SUA?

28:38 Ce trebuie să facă Europa pentru a ne reveni la o normalitate economică? Energia Europei, foarte scumpă

38:08 Cum se poate încuraja consolidarea fondurilor de risc, pentru a finanța inovațiile?

40:58 Până unde poate merge îndatorarea mondială?

51:27 Cât de protejată este România de furtunile de pe burse?

1:01:24 Anul 2026, volatil. Ce eveniment ar putea da

foc economiei globale

Putem face o listă cu 7 certitudini a căror relativizare / ”blurare” ne împiedică pe noi, europenii de rând (adică noi, cei care votăm) să înțelegem nu numai ce ni se întâmplă, ci și ce ne așteaptă în orizontul unui deceniu – lucruri pe care liderii noștri evită să ni le spună tranșant:

7 lucruri care ne vor defini în deceniile viitoare locul în lume și tipul de societate – adică viețile noastre personale.

Deși suntem ”țara primarilor”, vulnerabilitatea dezvoltării locale pornește, paradoxal, de la administrațiile locale - adică de la structurile cele mai apropiate de cetățean.

Pentru a înțelege sursa acestei probleme am luat un studiu de caz: 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese în 11 ani. Așa s-a născut strategia și viziunea de dezvoltare a orașului Cluj-Napoca.

Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai - a fost coordonatorul echipei de mai sus. A primit International Public Administration Award de la ASPA (Societatea Americană pentru Administrație Publică) pentru contribuțiile sale în domeniul administrației publice la nivel global.

Azi, Călin Hințea explică de ce unele localități - mai mari sau mai mici - prosperă datorită modului în care sunt conduse, și de ce altele, deși au la dispoziție toate resursele necesare, sunt conduse de administrația locală către depresie.

Capitole

0:00 Introducere

4:59 Până la urmă ce înseamnă un oraș depresiv?

10:12 Cum putem defini profilul strategic al unei comunități, al unui oraș?

12:04 La Cluj sunt trei factori strategici cheie și un concept

14:45 Ceea ce oferi unei comunități, prin strategia de dezvoltare, presupune automat și scumpirea vieții în orașul respectiv? Cum scapi de această capcană?

21:22 Ce este vitalitatea urbană? Urbanul mic și mediu are aceleași facilități ca un oraș mare. De ce nu vin investitorii?

34:02 România nu se raporteaza la comunitate. Valorile comunitare și încrederea au fost distruse de comunism

45:08 Cum valorifici o identitate a unui oraș ? Cum faci marketing pentru un oraș?

52:09 Avem clădiri cu probleme, un trafic cu probleme și fugim de spitalele publice. Ce soluții au găsit alții?

01:00:32 Specia își reașează poziția față de inteligența artificială. Care este proiecția României peste 5 ani? Care va fi marea strategie?

Abia peste câțiva ani vom înțelege cât de important e acest an 2026 pentru România, așa cum Europa abia de doar vreo doi ani înțelege cât de important a fost anul 2014 (anexarea Crimeii), sau anul 2015 (al marelui val de migrație necontrolată).

Bine ați venit la un nou podcast „Spiritul Timpului”. În zarva de frânturi de informații, vom încerca o privire coerentă, de ansamblu, asupra momentului istoric pe care-l trăim din punct de vedere al securității.

Vom vorbi despre contextul militar și despre complicata ecuație globală care stă în spatele deciziilor de securitate din acești ani: Indo-Pacificul, Europa ca lume liberă, Orientul și mizele de securitate – toate din perspectiva României.Tot azi discutăm despre România ca falia militară de la Marea Neagră, dintre Occident si Asia, dintre două civilizații societale: care este capacitatea reală de apărare a României, cu riscurile și scenariile aferente și care este locul României pe glob, în ecuația complicată a NATO, a Europei și a Statelor Unite.Siteul podcastului Spiritul Timpului poate fi urmărit aici:https://spiritul-timpului.cursdeguvernare.ro/Capitole0:00 Introducere7:30 Strategia de securitate a SUA – Statele Unite își mută atenția dinspre Europa spre Indo-Pacific. Cât de disruptivă este această tendință?14:03 Trebuie să-și ia europenii apărarea în propriile mâni? Care vor fi principalele schimbări în Uniunea Europeană?30:42 Rolul Rusiei în viitoarea lume bipolară, în care principalele forțe vor fi SUA și China36:14 Marea Baltică este o mare NATO, Marea Neagră este favorabilă Federației Ruse. Spațiul economic euroasiatic 01:09:40 Cum poate Europa suplini o scădere a trupelor americane in UE? La Marea Neagră comandamentul strategic este asigurat de Franța01:26:36 Ne îndreptăm spre un război rece sau spre o pace fierbinte? La ce să ne așteptăm de la războiul hibrid?01:34:51 Războaiele mondiale au început din Europa – Europa nu a crezut că va mai avea un războiPoți să ne urmărești pe:Linkedin: https://www.linkedin.com/company/spiritul-timpului/Facebook: https://www.facebook.com/SpiritulTimpuluiInstagram: https://www.instagram.com/spiritul.timpului/TikTok: https://www.tiktok.com/@spiritultimpului

O emisiune care ocolește conflictele în mijlocul cărora ne aflăm, dar care atinge o problemă serioasă - foarte serioasă: ce înseamnă brandul comercial într-o economie, cum se construiește, cum se consolidează. Dar un brand de țară?

Asta pentru că un brand nu e numai despre clienți sau numai despre bani.

Invitatul - Jean Valvis - a creat (și pe unele le-a vândut) câteva branduri, inclusiv la nivel internațional - povestește filosofia și rețeta de valori care construiesc o reputație și un brand. O discuție așezată - cu un expert în construirea de branduri, care știe și ce face și ce vorbește - drept pentru care, între cele 9 secțiuni al podcastului Spiritul Timpului, o așezăm la secțiunea ”oameni - maeștri - idoli”. Enjoy!

CAPITOLE

0:00 Introducere

6:41 Are România puterea creării și consolidării unui brand autohton? Povestea din spatele unui brand

13:17 În ce condiții piața externă mai permite apariția unui brand nou? Mai este loc și pentru un brand românesc?

22:42 Succesul unui brand stă în adevărul pe care-l comunici. Loialitatea și încrederea consumatorului trebuie păstrate

34:33 Pentru a avea un brand de țară, trebuie ca poporul însuși sa creadă cu tărie în acel brand. Cum este percepută România în Europa?

54:46 Avem nevoie de "oameni de stat". Pregătit și bine plătit. Tehnici, creatori și gospodari. Fără politică!

58:23 Exportul de branduri și de valoare adăugată românească. Care sunt valorile unei piețe care servesc creării unui brand

1:08:47 "Am o relație magică și metafizică cu apele". Care este următorul business al lui Jean Valvis?

1:16:50 Unde va fi România peste 5 ani? Convingerile unui antreprenor, Jean Valvis

Poți să ne urmărești pe:Linkedin: https://www.linkedin.com/company/spiritul-timpului/Facebook: https://www.facebook.com/SpiritulTimpuluiInstagram: https://www.instagram.com/spiritul.timpului/TikTok: https://www.tiktok.com/@spiritultimpului