Discutăm despre rolul și impactul inteligenței emoționale în business cu Alina Bănescu – Managing Partner Brainovate.

Care este impactul inteligenței emoționale asupra unui business și cum ne putem autoeduca pentru a deveni cea mai bună versiune a noastră? 

Inteligența emoțională joacă un rol din în ce în ce mai important, atât în viața personală, cât și pe partea profesională. Se remarcă un interes crescut față de webinarii și cărți de profil și o dorință de educare în acest sens, însă de unde începem acest proces și cum putem include această zonă, de emotional intelligence, la locul de muncă? Pandemia a accentuat acest fenomen de awareness – într-un context incert, de teamă și imprevizibil, iar nevoia de cunoaștere de sine a devenit din ce în ce mai prioritară. “Cu toții avem nevoie de un tip de a înțelege ce ne face să fim oameni și cum putem să ne cunoaștem mai bine emoțiile și să reacționăm într-un mod eficient în baza lor”, a spus Alina Bănescu, Managing Partner Brainovate, în cadrul evenimentului Forbes Power Breakfast. Și, într-adevăr, în ultimul timp s-a înregistrat o cerere crescută și o dorință a persoanelor, mai ales pe partea de business, de a se cunoaște pe sine și de a fi prezenți, cu o influență pozitivă asupra celor din jur. “Și realitatea pandemiei este că, indiferent de diferențele dintre noi, indiferent de poziția ierarhică pe care am avut-o, cu toții am avut aceleași obstacole, aceleași constrângeri. Petrecem majoritatea timpului în fața ecranelor, între patru pereți și nu mai avem siguranța care ne era dată de conexiunea umană, de rețelele sociale, de a fi surprinși de o conversație, de a ne întâlni cu cineva, de a ne reîncărca energiile“, adaugă ea.

Inteligența emoțională are un impact direct asupra unei afaceri, acest lucru este clar. Având în vedere importanța mediului de lucru și a echipei, “evident că în momentul în care oamenii se simt bine la locul de muncă se vede efectul în nivelul lor de engagement, lucru care conduce la rezultate mult mai bune în business în sine“, explică Alina Banescu. Iar antreprenorii și, în general, liderii din această perioadă au arătat un interes major față de această zonă, atât din punct de vedere al conflictelor, cât și privind rezolvarea lor, prin comunicare. “Cred că trebuie să mergem pe ideea de a comunica într-un mod empatic, de a comunica într-un mod din care să învățăm (…) să fii conștient de faptul că sunt unele lucruri care nu-ți sunt cunoscute, că există o oportunitate în lucrurile pe care nu le cunoști și să le cauți și să le descoperi într-un mod activ”, mai spune Alina. Pentru că, atunci când comunicarea devine deficitară, nu ceri feedback ori nu pui întrebări directe, nu poți obține claritatea necesară. Iar această variabilă se aplică și în cazul conflictelor la locul de muncă, căci “indiferent de context, conflictele există și vor exista întotdeauna. Stresul există și va exista întotdeauna”. 

Înainte să privim însă spre soluții și spre metode prin care ne putem maximiza potențialul, productivitatea și relațiile de la locul de muncă, trebuie să avem un punct de start. “Dacă te uiți la cât de mult înseamnă să înțelegem emoțiile, să lucrăm cu emoțiile, să fim inteligenți, aplicând intenție în ceea ce facem, îți dai seama că poți să dezvolți o gamă atât de variată de competențe, de la empatie, ascultare activă, relaționare constructivă, reziliență etc.“, explică Alina. Putem învăța de oriunde, adaugă ea, și ne aflăm într-un proces continuu de învățare și de autoeducare. Obiectivul? De a deveni cea mai bună versiune a noastră și de a profita de orice oportunitate care se ivește. “De unde învățăm despre inteligența emoțională? În primul rând, de la oameni, discutând cu ceilalți, observând reacțiile celorlalți, observând reacțiile noastre, avem varianta de self-reflection, să ne dăm un pic de timp pentru minte și pentru suflet, să ne conectăm“, conchide ea.

Cu o pondere uriașă în susținerea populației, afacerilor și a economiei naționale, politica fiscală românească este chemată să vină cu soluții pentru echilibrarea cheltuielilor cauzate de criza sanitară. La ce să ne așteptăm în 2021?

“Primul ministru a declarat că anul acesta nu se vor crește taxele. Sunt absolut convinsă că așa va fi, indiferent ce se va întâmpla cu Guvernul”, spune Mihaela Mitroi, EY CESA South Cluster Tax & Law Leader EY România, care consideră că este o măsură adecvată având în vedere contextul actual. “Nu poți afecta mediul economic în acest an. Este încă multă suferință în economia românească”, a spus în cadrul evenimentului Forbes Power Breakfast Mihaela Mitroi.

De la anul însă, statul va trebui să se gândească la soluții noi, să facă rost de bani. În opinia executivului, creșterea TVA-ului iese din discuții, pentru că ar afecta consumul, dar în schimb, consideră că impozitul progresiv poate reprezenta o variantă bună pentru România. “Și nu neapărat din 2022, dar poate din 2023 ar putea să fie o soluție care aduce mai mulți bani la buget, un echilibru în economia țării”, punctează Mihaela Mitroi. Ea atrage atenția că impozitul progresiv nu este doar pentru angajați, ci poate să fie și pentru cei care lucrează în sistem de freelancing. “Și având în vedere că România a creat această clasă de mijloc se poate preta în 2022, în 2023, impozitul progresiv”, afirmă liderul EY.

Pe de altă parte, izbucnirea pandemiei a determinat și accelerarea fenomenului de work-from-anywhere, de la care s-a ajuns la noțiunea de nomazi digitali. Mihaela Mitroi susține că tânăra generație se va îndrepta clar spre asta și va pune o oarecare presiune pe angajatori. Astfel că și aici vor fi intervenții din punct de vedere fiscal, iar statul român va trebuie să gândească impozitarea. “În România există această inițiativă legislativă astfel încât să putem să atragem mai mulți nomazi digitali având în vedere beneficiile pe care o astfel de acțiune ar aduce-o pentru țară. (…) Fără discuții România ar trebui să atragă nomazii digitali pentru că știm bine cu toții ce succes avem cu privire la conexiunea la internet. Clar România are niște avantaje evidente”, mai spune ea.

De asemenea, rezidența/cetățenia prin investiții este un alt demers care Mihaela Mitroi consideră că va fi încurajat și după pandemie. Dacă până acum a deveni cetățean sau rezident fiscal într-un anumit stat presupunea costuri destul de ridicate, executivul este de părere că s-ar putea ieftini acest model.

În ceea ce privește impozitul pe dividend, la nivelul Uniunii Europene România are 5%. Procent atractiv de altfel, față de restul țărilor membre, cu excepția Ciprului unde impozitul pe dividende este 0. Așadar, executivul este de părere că nu ar trebui modificat acest impozit, mai ales că nu este cea mai importantă sursa de venituri pentru România. “Țara este atractivă din punct de vedere fiscal cu un impozit pe dividend de 5% și cu posibilitatea de ea crea holding-uri prin neimpozitare pe sistemul de legislație de holding”, subliniază aceasta.

Tot în ceea ce privește fiscalitatea românească, potrivit Mihaelei Mitroi, Uniunea Europeană are deja un plan până în 2025-2026, pe etape, prin care vrea să introducă tot felul de alte taxe. Spre exemplu, taxa pe tranzacție care se preconizează a fi implementată undeva prin 2023-2024. Sau comercializarea certificatelor de carbon.

Chiar la începutul anului Ministrul Muncii, Raluca Turcan, discuta de implementarea în 2022 a unui program pilot vis-a-vis de reducerea contribuțiilor sociale pentru o anumită industrie. Demers iarăși susținut de Mihaela Mitroi. “Cred că ar fi foarte bine dacă s-ar face acest test, ca să se vadă până la urmă care este impactul asupra veniturilor statului. Și ca atare mă aștept la o reducere a contribuțiilor sociale în 2022-2023”.

Mai mult decât atât, liderul EY consideră că și taxa pe moștenire și pe donații este o sursă care poate fi introdusă și în România.  Iar cu privire la taxa de solidaritate, aceasta afirmă că ar trebui să fie provizorie, tranzitorie și să aducă un echilibru. “Părerea mea este că va fi o taxă de solidaritate. Nu cred că se va introduce impozitul pe avere. Dar va fi o taxă într-adevăr provizorie”, conchide Mihaela Mitroi.

Diana Stafie – Foresight Strategist & Founder la Future Station, discutăm despre #thefutureofwork.

Într-un context învăluit de incertitudine, pare dificil să privim cu optimism către viitor. Deși încercăm să construim prospective, este necesar să ne pregătim pentru ce va urma.

Cu câteva secole în urmă, prospectivele constituiau baza unui atac militar de succes. Pentru a anticipa următoarea mișcare a inamicului, era nevoie de un grup de strategi care să contureze diferite scenarii atât pentru atac, cât și din punct de vedere defensiv. Astăzi, explorarea viitorului prin foresight ocupă un loc la fel de important în mediul de business, iar Diana Stafie, Foresight Strategist & Founder la Future Station, prezintă cel mai bun mod prin care putem să privim către viitor. “De cele mai multe ori, când ne gândim la viitor, considerăm că va fi o continuitate a zilei de astăzi și e ceea ce noi numim . Însă, de multe ori, realitatea ne arată că viitorul poate să arate în diferite feluri“, declară ea, în cadrul unei noi ediții a emisiunii Forbes Power Breakfast.

Atunci când vorbim despre viitor, poate fi, în același timp, înfricoșător și palpitant, însă este necesar să luăm în considerare toate variabilele existente. Cu toate acestea, intuiția, ca un al șaselea simț, joacă un rol la fel de important în scrierea planului de acțiune. “Când vorbim de viitor, intuiția are o greutate foarte mare. Nu este important să știi exact, ci este important procesul“, explică fondatorul Future Station. “În vremurile de demult, când marii exploratori plecau să exploreze lumea, ei nu știau neapărat unde o să ajungă. Dacă s-ar fi bazat numai pe tipul de hărți care existau, poate nu descopereau Lumea Nouă. Și acum, noi încercăm să folosim această intuiție, aceste semnale de schimbare vagi pe care le observăm, și să înțelegem spre ce direcție se duce viitorul, să fim tot un fel de cartografi, însă mai intuitivi“, adaugă invitata Forbes.

Și pentru că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum plănuim, mai spune Diana Stafie, este necesar să ne pregătim pentru orice ar putea urma. “Fiecare lucru pe care noi îl facem astăzi, sau nu îl facem, poate să aibă un impact asupra viitorului. Însă sunt și lucruri asupra cărora noi nu avem control. De aceea facem scenarii, pentru că există acest nivel de incertitudine“, explică ea. În prezent, Diana Stafie colaborează cu Ministerul Educației și Cercetării, în cadrul unui proiect legat de profesiile emergente din 2030: “S-au identificat 100 de profesii emergente la nivel global și acum rolul pe care îl avem în acest proces este să înțelegem cum sunt ele relevante pentru piața muncii din România, dar și pentru ofertă. Ei sunt interesați și de adecvarea curriculei și a conținutului pe care tinerii îl primesc, astfel încât să fie cât mai relevanți pentru ceea ce își dorește mediul de business”.

În final, tot ce putem face este să găsim oportunități în ocaziile care ne transcend prospectivele. “Rolul nostru este să ne pregătim și să cădem la o înțelegere cu viitorul“, conchide Diana Stafie.