• Sfertul Academic – podcasturi de antropologie

  • By: Antropedia
  • Podcast
Sfertul Academic – podcasturi de antropologie  By  cover art

Sfertul Academic – podcasturi de antropologie

By: Antropedia
  • Summary

  • Sfertul Academic este un proiect editorial digital care aduce împreună cercetători din științele sociale, actori și artiști ilustratori cu scopul de a populariza antropologia, oferind publicului larg acces la resurse fundamentate teoretic și înrădăcinate în cercetări de teren aprofundate, care de regulă au o circulație limitată la comunitatea academică. Apărută în anul 2020, colecția de debut a platformei Sfertul Academic reunește contribuțiile a 37 de cercetători din științele sociale, 13 ilustratori și 2 actori și cuprinde 40 de articole, fiecare dintre ele însoțite de versiunea podcast și de o ilustrație inspirată din conținutul textului. Temele abordate pun în lumină concepte centrale din teoria antropologică, cum ar fi: ordine morală, structură și agentivitate, cultură materială, relații de putere, relații de schimb, sisteme de cunoaștere, gen, identitate, sine și societate. Totodată, aduc perspective noi asupra unor subiecte familiare, de actualitate: mediu, migrație, inegalități sociale, privatizare, dezvoltare personală, turism, și altele. Nu în ultimul rând, dezvăluie lumi sociale mai puțin cunoscute, din România, dar și de peste hotare: Egipt, Ghana, Japonia, Rusia sau Abhazia sunt doar câteva dintre locurile pe care ni le aduc mai aproape cercetările incluse în acest volum digital. Celor 40 de articole publicate li se adaugă o nouă serie de 60 de materiale originale, pe același format: text, podcast și ilustrație, care vor fi publicate în intervalul ianuarie 2022 - mai 2023. Sfertul Academic este un proiect al start-up-ului de cercetare socială Antropedia, cofiinanțat de AFCN, inițiat și coordonat de Maria Rădan-Papasima. Coperta colecției este realizată de Alexandru Nimurad.

    Sfertul Academic, program cultural inițiat și derulat de Antropedia, cofinanţat de AFCN.
    Show more Show less
Episodes
  • Bruiajul Credinței - SIMION POP
    Sep 10 2023
    „Credinţa” a avut şi are o greutate mare în dezbaterile şi mobilizările din spaţiul public românesc şi bineînţeles câmpul semantic şi performativ al noţiunii este puternic marcat de prezenţa instituţională a creştinismului, mai ales a celui ortodox. Ca antropolog am fost mereu intrigat de afirmarea, universalistă şi relativistă în acelaşi timp, a categoriei „credinţei” dincolo de conţinuturile ei, seculare sau religioase: fiecare are până la urmă o „credinţă”! Istoria antropologiei sociale şi culturale a fost marcată, însă, de ample dezbateri în jurul categoriei „credinţei” şi legitimităţii aplicării ei universale la societăţile care nu au fost fasonate de o istorie creştină. În acest eseu îmi propun să schiţez câteva argumente despre felul în care antropologia, mai precis antropologia religiei, ne poate ajuta să înţelegem mai bine ramificaţiile sociale şi politice ale multitudinii de discursuri şi practici legate de „credinţă”, „credincioşi” şi „necredincioşi”. Doresc să semnalez câmpul problematic al unei antropologii a „credinţei” şi aceasta pentru că am observat în spaţiul românesc un foarte firav efort reflexiv în jurul unei categorii cu atâtea implicaţii sociale şi politice. În general, suntem foarte preocupaţi de conţinuturile credinţelor fără a examina însă mai riguros transformările şi ipostazele categoriei „credinţei” ca atare. Iar aceasta din urmă are o istorie imprevizibilă şi e caracterizată de o instabilitate funciară, dincolo de efortul instituţiilor religioase sau seculare de a o stabiliza atemporal într-o ipostază sau alta. Ca moderni suntem moştenitorii diferitelor straturi istorice şi categoriale care coexistă în surprinzătoare configuraţii sociale. Politicile producerii, atribuirii şi validării „credinţei” în diferite contexte sociale şi în cazul diferiţilor actori sociali, indivizi sau comunităţi, nu pot fi cu adevărat înţelese fără o explorare riguroasă a categoriei „credinţei” ca atare şi a ipostazelor ei.În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Andreea Chiricăhttps://antropedia.com/sfertulacademic/simion-pop-bruiajul-credintei/
    Show more Show less
    22 mins
  • Dezindustrializare prin globalizare: Cazul platformei chimice de la Săvinești - ZOLTÁN MIHÁLY
    Sep 10 2023
    În acest text prezint argumentele tezei mele de doctorat despre globalizarea industriei chimice românești. Din demersul empiric a rezultat o descriere etnografică a micro-fundațiilor dezindustrializării locale din Săvinești, județul Neamț. Imaginarul declinului, așa cum apare din relatările foștilor angajați ai întreprinderilor, este atribuit unor factori predominant interni. Decăderea industriei este rezultatul gestionării inadecvate a resurselor industriale din perioada socialistă. Însă, declinul a fost determinat atât de factori interni, cât și externi. Dincolo de variatele ipoteze decliniste, politicile izolaționiste ale Partidului Comunist Român din anii 1980, în tandem cu re-intrarea pe piața globală după perioada socialistă au influențat la fel de semnificativ evenimentele declinului precum planul inadecvat de privatizare. Pe parcursul textului, trasez narativa declinului prefigurată de acești factori structurali și descriu procesul dezindustrializării din două întreprinderi săvineștene: Melana și Fibrex. La Melana, declinul a survenit din factori interni: gestionarea defectuoasă a necesităților financiare și de producție. La Fibrex, declinul a fost cauzat de privatizarea întreprinderii în sine: administratorii străini delegați au erodat capacitățile de producție în scopuriÎn lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Zoltán Mihályhttps://antropedia.com/sfertulacademic/zoltan-mihaly-dezindustrializare-prin-globalizare-cazul-platformei-chimice-de-la-savinesti/
    Show more Show less
    22 mins
  • Încurcătura ANRP. Ați spus restituire sau capitalizare? - RĂZVAN PAPASIMA
    Sep 10 2023
    De la data înființării sale, în 2005, Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților a devenit un punct de trecere obligatoriu pentru acordarea măsurilor compensatorii persoanelor îndreptățite. Munca birocraților și a evaluatorilor de traducere a actelor probatoare ale proprietății, în case și terenuri, care însă nu mai pot fi retrocedate fizic, se materializează, în final în acțiuni, puncte compensatorii și în bani. Urmărind inscripțiile birocratice, adică ceea ce Bruno Latour numea ”cel mai disprețuit dintre obiectele etnografice” și combinând studiile antropologice care vizează pragmatica cotidiană a birocrației și studiile sociale ale finanțelor, textul descrie modul în care restituirea proprietăților a devenit o amplă operațiune de capitalizare și un tip de pedagogie financiară. În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Maks Graurhttps://antropedia.com/sfertulacademic/razvan-papasima-incurcatura-anrp-ati-spus-restituire-sau-capitalizare/
    Show more Show less
    24 mins

What listeners say about Sfertul Academic – podcasturi de antropologie

Average customer ratings

Reviews - Please select the tabs below to change the source of reviews.