Obiceiul pământului By cover art

Obiceiul pământului

By: DoR
Listen for free

  • Summary

  • Un proiect jurnalistic multimedia despre amprenta sclaviei asupra relațiilor dintre romi și români.
    © 2024 DoR
    Show more Show less
Episodes
  • Episodul #6: Datorii

    Episodul #6: Datorii
    Feb 28 2022
    Idei principaleIdeea unei slujbe în biserică de Ziua Dezrobirii nu e nouă. Pe 20 februarie 1856, principele Barbu Știrbei scria în decretul de dezrobire – în care folosea sintagma „liberarea sclavilor” – că această zi solemnă ar trebui marcată „în fiecare an în eternitate”.Până acum însă, Biserica Ortodoxă Română a încercat să se disocieze de trecutul sclaviei, spunând că nu exista ca instituție în timpul celor 500 de ani. Vasile Bănescu, din partea biroului de presă al Patriarhiei Române, ne-a scris că „este o eroare încercarea de a judeca evenimente, fapte și personalități din trecut, folosind criteriile sociologice și democratice impuse de logica mentalității de astăzi.” Dar cum am putea să înțelegem influența acestui trecut doar în acord cu contextul istoric al vremii, dacă nu ne uităm la el și ca oamenii care suntem astăzi?Statul român e părtaș la uitarea istoriei sclaviei și e dator, spune cercetătoarea Magda Matache, cu măsuri de „justiție reparatorie”. Dacă sclavia va face parte din narațiunea națională oficială, asta va însemna că și decalajele economice și sociale vor fi luate în calcul la elaborarea de politici publice și servicii sociale.Uniunea Europeană a adoptat în 2020 un plan de acțiune anti-rasist, care îndeamnă la „recunoașterea rădăcinilor istorice ale rasismului” și spune că asigurarea comemorării sclaviei și Holocaustului reprezintă o parte importantă a încurajării incluziunii. Consiliul Europei a adoptat în 2020 o recomandare prin care solicita includerea istoriei romilor și/sau a nomazilor în programele școlare și în materialele didactice. „Deci toate chestiile trebuie să fie instituționale, altfel nu cred c-avem vreo șansă”, spune Luiza Medeleanu, expertă în educație multiculturală. „E important ca statul să preia toate lucrurile astea și să le transforme în măsuri foarte clare, politici culturale și educaționale concrete, în care oamenii să se regăsească. Și doar așa eu cred că poți să creezi o punte între oameni.”Trecerea de la integrare la incluziune, la a cere drepturile care se cuvin tuturor și la a împuternici comunitățile s-o facă și singure e ce fac astăzi ONG-urile. „De multe ori problemele femeilor rome înseamnă acces la infrastructură, înseamnă locuință decentă, înseamnă curent electric, apă, drumuri practicabile ș.a.m.d.”, spune Carmen Gheorghe, președinta E-Romnja, care evidențiază că acestea sunt probleme feministe. „Exemplul pe care-l dau întotdeauna este acela al unui drum impracticabil. Unde, dacă plouă, nu mai poți intra, îți trebuiesc cizme, pentru că noroaiele te cuprind din toate părțile, și atunci cine are responsabilitatea de a curăța, de a duce copiii la școală sau la medic? Femeile. Ne place sau nu, femeile fac asta.”Felul în care reprezentăm romii în media și produse culturale trebuie îmbunătățit, căci telenovelele despre romi de la Acasă TV, spre exemplu, nu fac decât să caricaturizeze cultura romă. În lipsa altor modele, copiii aspiră la o identitate construită adesea din stereotipurile majoritarilor. Ce poți face tu, ca ne-rom, pentru a contribui la repararea trecutului? Poți să sancționezi producțiile rasiste și stereotipe, să susții demersurile unor organizații nonprofit, să cumperi produsele culturale ale artiștilor, meșteșugarilor și designerilor romi. Să-ți înveți copiii altfel decât mulți am fost învățați. Să le citești povești cu eroi romi, să fii un exemplu prin felul în care reacționezi în fața prejudecăților.Toate soluțiile din acest episod sunt măsuri pe care le putem lua fără să pierdem nimic. Măsurile afirmative pentru un grup marginalizat istoric nu ne neagă drepturile. Nu pierzi, ca ne-rom, dacă statul finanțează un muzeu al romilor sau cercetare pentru recuperarea memoriei sclaviei. Câștigăm cu toții, și ne apropiem.Resurse consultateTratat de pace pentru emanciparea noastră, de Ciprian NeculaNu mai suntem sclavi de 166 ani, dar eu văd și astăzi ura, de Elisa DinuIstoria ascunsă a strămoșilor romi și Time for reparations de Magda MatacheInelul cu cap de cal, de Ioanida CostacheRomstoria: Care este diferența dintre robie și rumânieEmisiunea „Eu sunt actrița principală”, moderată de Zita Moldovan și Mihaela Drăgan, episodul 4De ce blackface e rasist, cu Oana DorobanțuReportaj Trinitas de Ziua Dezrobirii la mănăstirea PasăreaInterviu cu Carmen Gheorghe, Ashoka FellowÎn acest episod auzi cuvinte despre viitor de la Ionela Pădure, Gilbert Costache, Ionuț Măcinoi și un grup de cursanți din Iași, Niko G, Mihaela Drăgan, Ioanida Costache, Linda și Silviu Zsiga de la Radio Pata din Cluj. Mulțumiri! Mulțumiri și Centrului Național de Cultură a Romilor pentru evenimentul de lansare al filmului „10 ani de luptă împotriva sclaviei. Adevărurile Ioanei”...
    Show more Show less
    1 hr and 4 mins
  • Episodul #5: Rasismul e convenabil

    Episodul #5: Rasismul e convenabil
    Feb 13 2022
    Rasismul e convenabil: Ce trebuie să înțelegi ca să contribui la combaterea luiNe-am spus povestea despre inferioritatea romilor încă de la forțarea lor în sclavie și am continuat s-o spunem și în timpul celui de-a doilea război mondial, când legile rasiale excludeau pe oricine nu era „român adevărat”. Ne-o spunem și astăzi, când memoria acestei istorii se pierde. Rasismul nostru e adânc și inconștient. Abia când începi să-l conștientizezi apar întrebările – de ce ai reacționat așa, de ce ai râs – și apare și ocazia să te chestionezi, ca apoi să te dezbari de prejudecăți.Îi vei auzi în acest episod, printre alții, pe profesorul de istorie la Oxford Marius Turda, pe sociologul Gelu Duminică, pe agenta imobiliară Ramona Ursu, pe experta educațională Luiza Medeleanu și pe cercetătoarea Magda Matache, care explorează raportarea la rasism din perspective diferite. Unii cercetează istoria, alții sunt preocupați de moștenirea personală, unii cer justiție reparatorie. E important să îi auzi pe toți, pentru că nu există o singură voce romă. Au în comun moștenirea celor 500 de ani de sclavie, a Holocaustului și rasismul prezentului și au soluții complementare pentru vindecare.IDEI PRINCIPALESclavia a alimentat rasismul din jurul nostru și din noi. Pentru că rasismul nu e doar o sumă de prejudecăți, ci un sistem de putere menit să perpetueze această diferență socială: cei civilizați, care merită; cei necivilizați, care trebuie evitați sau chiar îndepărtați.„Dacă gândim rasismul ca pe un sistem de putere și de opresiune, atunci rasismul nu se naște din prejudecată, ci rasismul folosește prejudecata ca să justifice acțiunile împotriva grupului minoritar. Întrebarea este dacă avem prejudecăți față de cei bogați, de ce aceste prejudecăți nu-i afectează în aceeași măsură sau într-o măsură similară cu prejudecățile pe care le avem, de exemplu, față de romi.” (Magda Matache)Discuția despre rasism trebuie să includă și avantajele rasismului pentru majoritari. Prin excluderea romilor, spațiul și implicit șansele care se creează pentru ne-romi, cresc.Teama de momentul cunoscutului părinților unui partener ne-rom e recurentă pentru mulți tineri. Uneori evită relațiile serioase, ca să nu fie nevoie să cunoască părinții celuilalt și să se lovească de „e ț*gancă, nu suntem de acord”.29% consideră că romii sunt „o problemă” și 9%, că reprezintă „o amenințare la adresa țării”, arată un sondaj recent făcut de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel. Doar 6% apreciază că romii sunt o resursă valoroasă pentru România. Rasismul e ca un burete, crede Marius Turda: „Când e ud, se lipește de orice. Când e uscat rămâne acolo uscat și îi ajunge o picătură de ploaie ca să revină la viață”. Istoricul spune că ne alimentăm continuu ideea că suntem superiori iar asta creează un soi de „geografie simbolică a identității”.Teama de declarare a etniei e reală. Conform recensământului din 2011, în România sunt 600 de mii de romi, deși ONG-urile rome estimează că ar fi peste 2 milioane. Frica vine din memoria Holocaustului, când supraviețuitorii și familiile lor își amintesc că au fost păcăliți să se declare ca romi, cu promisiunea că vor primi pământ. În realitate, au fost încărcați în vagoane de vite și deportați.„Eu am avut un coleg rom și mi-a furat sandvișul” ai auzit poate. E un impuls de a opri discuția despre rasism cu propriile experiențe. Însă faptul că avem reflexul de a transforma experiențele personale în argumente cu care să deviem discuții despre un grup social căruia i se interzic lucruri de sute de ani e tot rasist. E parte dintr-un sistem de putere în care eu, majoritarul, decid cum îmi amintesc de tine. Așa cum eu, proprietarul de sclavi de acum 200, 300, 500 de ani, decideam cu cine te căsătorești, ce se întâmplă cu copiii tăi, cui vei rămâne după moartea mea.Aducem sclavia în conversația publică nu ca să căutăm o vină închipuită, ci ca să înțelegem că decalajele socio-economice din prezent vin dintr-o lungă istorie de opresiune. „Marea șmecherie este ca noi să putem să trăim împreună”, cum spune Gelu Duminică.Schimbarea sustenabilă se face atunci când internalizăm nevoile, crede sociologul Gelu Duminică: „În teoria schimbării sociale se spune că ai nevoie de cel puțin același timp la care ai fost supus la deprivare pentru a echilibra efectele deprivării. Adică, cu alte cuvinte, ai avut 500 de ani de robie, ai nevoie de cel puțin 500 de ani de incluziune ca să poți să ajungi la zona aia”.
    Show more Show less
    1 hr and 1 min
  • Episodul #4: Podul: Artivismul Alinei Șerban

    Episodul #4: Podul: Artivismul Alinei Șerban
    Feb 7 2022

    După 12 ani de muncă, în Cel mai bun copil din lume, un spectacol care a evoluat și-a crescut o dată cu ea, Alina Șerban explorează lupta de a se descoperi, accepta și iubi. Îi e mai clar ca niciodată că ce face ea creează mult inconfortabil, dar e unul în care îi invită pe oameni să pășească pentru a evolua.

    IDEI PRINCIPALE

    • Alina crede că poate schimba ceva povestindu-se. Crede în puterea exemplului, pentru că știe ce înseamnă să nu fii vizibil și reprezentat demn în teatru, în film, în media. Misiunea ei e să facă artă ca să construiască un pod peste toate rănile istorice.

    • Întâlnirea tinerilor romi cu Alina în teatru sau film e uneori un catalizator pentru a-și explora rădăcinile și a porni pe drumul spre acceptarea de sine.

    • ​​Dacă nu ar fi văzut reacțiile tinerilor romi care în sfârșit se simțeau reprezentați, dacă nu ar fi fost ne-romii care-i povesteau că le-a schimbat percepția, Alina s-ar fi oprit. Dar vede că poate să clatine rasismul care a rănit-o toată viața. Așa că strigă: „Mă bucur că nu m-am născut în sclavie. Să mă vândă proprietarul în licitații de oameni și să ajung departe de mama. Mă bucur că nu m-am născut nici în Holocaust, să ajung în trenurile alea…M-am născut just in time să strig Ole Ole Ceaușescu nu mai e”. (în spectacolul Cel mai bun copil din lume).

    • Spectacolul Marea rușine parcurge cei 500 de ani de sclavie a romilor prin povestea unei studente care vrea să-și scrie lucrarea de disertație pe această temă și se lovește de negare, râsete, furie. Documentând sclavia ca s-o aducă pe scenă, ceva s-a schimbat pentru totdeauna în Alina. Nu se mai uită la nicio mănăstire fără să se gândească de cine e construită.


    • Alina a vrut să știe de ce a trăit toată viața respingere. E și punctul din care pornește cel mai recent spectacol al ei, Cel mai bun copil din lume, pe care îl poți vedea la Teatrul Național București. Unde ajunge? În mijlocul luptei de descoperire, acceptare și iubire de sine, ceva ce i-a fost greu în toți acești ani.


    Obiceiul pământului este un podcast despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului și este produs de DoR. Cele șase episoade vor apărea săptămânal, începând cu 17 ianuarie 2022. Ascultă seria pe obiceiulpamantului.ro, Spotify, Apple Podcasts, YouTube sau în aplicația ta preferată de podcasturi.
    Show more Show less
    53 mins
History Social Sciences Science
Show more Show less

What listeners say about Obiceiul pământului

Average customer ratings
Overall
  • 5 out of 5 stars
  • 5 Stars
    2
  • 4 Stars
    0
  • 3 Stars
    0
  • 2 Stars
    0
  • 1 Stars
    0
Performance
  • 5 out of 5 stars
  • 5 Stars
    2
  • 4 Stars
    0
  • 3 Stars
    0
  • 2 Stars
    0
  • 1 Stars
    0
Story
  • 5 out of 5 stars
  • 5 Stars
    2
  • 4 Stars
    0
  • 3 Stars
    0
  • 2 Stars
    0
  • 1 Stars
    0

Reviews - Please select the tabs below to change the source of reviews.

Audible.com reviews

Amazon reviews
No Reviews are Available